Kremna rezina: desertul cu vanilie care a cucerit Slovenia și lumea întreagă

În inima lacului Bled, acolo unde cerul se oglindește în ape albastre și munții par pictați de un artist romantic, o prăjitură a devenit legendă. Kremna rezina – desertul cu suflet de cremșnit și trup sloven – nu e doar o bucurie dulce, ci un simbol național cu o poveste fascinantă.

Ce este Kremna rezina?

Kremna rezina, cunoscută și sub numele colocvial de kremšnita, este versiunea slovenă a prăjiturii cremșnit, dar cu o identitate proprie bine conturată. Acest desert rafinat este alcătuit din:

• Două straturi crocante de aluat foietaj

• Un strat generos de cremă de vanilie catifelată

• Un strat gros de frișcă proaspătă

• Zahăr pudră presărat cu generozitate deasupra

Rezultatul? O combinație perfectă de texturi: crocant, fin, aerat și dulce într-un echilibru aproape poetic.

Istoria: cum a devenit o prăjitură un simbol național

Povestea kremnei rezina începe în anul 1953, la celebrul Hotel Park din stațiunea Bled. Cofetarul Ištvan Lukačević, originar din Voivodina (Serbia), ajunsese în Slovenia după Al Doilea Război Mondial și adusese cu el o vastă cunoaștere a rețetelor central-europene.

Inspirat de deserturile tradiționale din Austro-Ungaria și de clasicul mille-feuille francez, Lukačević a creat o versiune locală care să răspundă gusturilor slovene: mai puțin dulce, cu accent pe prospețime și echilibru. Astfel a apărut Kremna rezina de Bled – prăjitura care avea să devină rapid emblematică pentru întreaga regiune.

Până în prezent, doar Hotel Park susține că a vândut peste 15 milioane de porții, iar prăjitura este un reper gastronomic pe orice listă turistică slovenă.

Variante din alte țări – o familie de deserturi gustoase

Kremna rezina nu e singură în lume. Face parte dintr-o familie extinsă de deserturi cu structură asemănătoare, fiecare cu specificul său regional:

• Cremșnit (România) – adesea cu frișcă și un gust mai pronunțat de vanilie; uneori se folosește gelatină pentru stabilizare.

• Krempita (Serbia, Bosnia, Croația) – aproape identică, dar cu variații în grosimea stratului de frișcă sau cu adaosuri de ou.

• Krémes (Ungaria) – o versiune clasică, în care se folosește adesea o cremă fiartă cu ou și amidon.

• Mille-feuille (Franța) – elegant, stratificat, adesea cu glazură de fondant deasupra și fără frișcă.

• Napoleonka (Polonia) – similară, dar cu o cremă ușor mai densă și mai dulce.

Ce face ca Kremna rezina să fie unică? Echilibrul aerat între frișcă și cremă, prospețimea ingredientelor și un aluat foietaj perfect copt. Și, desigur, contextul: e greu să nu devii fan când o savurezi pe terasa de lângă lacul Bled!

Cum se servește Kremna rezina?

Slovenii iau această prăjitură în serios. Kremna rezina nu se taie oricum. Se folosește un cuțit fierbinte pentru a evita zdrobirea foii superioare, iar cuburile rezultate sunt porționate perfect, păstrând eleganța și simetria.

De obicei, se servește rece, ca desert de după-amiază, alături de o cafea tare sau un ceai aromat.

Poți face Kremna rezina acasă?

Desigur! Rețeta nu este dificilă, dar cere atenție și răbdare. Poți folosi aluat foietaj de casă sau din comerț, dar cheia stă în crema de vanilie bine legată și în frișca naturală, nu înlocuitori vegetali.

Curiozități despre Kremna rezina

• Există un Festival al Kremnei rezina în Bled, organizat periodic în onoarea desertului.

• Prăjitura are chiar și o rețetă protejată, iar Hotel Park este considerat „locul de origine oficial”.

• Slovenia o promovează în broșurile turistice ca parte a patrimoniului său gastronomic.

Kremna rezina nu e doar o prăjitură. Este o felie de istorie, o bucată din identitatea Sloveniei. Dacă ajungi în Bled, fă-ți timp să o savurezi încet, cu vedere spre lac. Iar dacă nu ajungi, fă-o acasă și gustă puțin din farmecul Sloveniei!

Par Petar Milošević — Travail personnel, CC BY-SA 4.0, Lien