Eszterházy Torte – desertul rafinat al Imperiului Austro-Ungar
Printre eleganța cafenelelor vieneze și farmecul Budapestei de odinioară, există un desert care reunește rafinamentul și istoria unei epoci imperiale: Eszterházy Torte. Acest tort sofisticat, stratificat cu grijă, este mai mult decât un simplu desert – este o bucată de patrimoniu culinar, o amintire a luxului nobilimii austro-ungare și a artei dulciurilor din Europa Centrală.
1. Originea Eszterházy Torte
Tortul poartă numele celebrei familii aristocratice Eszterházy, o dinastie maghiară care a jucat un rol esențial în istoria culturală și politică a regiunii. Deși nu există o dovadă clară că desertul ar fi fost creat special pentru vreun membru anume al familiei, numele său evocă eleganța și rafinamentul curții nobiliare.
Se crede că Eszterházy Torte a fost inventat în Budapesta în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada în care orașul rivaliza cu Viena ca centru cultural și gastronomic al Imperiului Austro-Ungar. Tortul reflectă perfect tendințele culinare ale vremii: bogat, dar echilibrat, cu ingrediente de calitate și o prezentare spectaculoasă.
2. Compoziția desertului – un echilibru nobil între nuci și cremă
Spre deosebire de multe torturi clasice care folosesc făină de grâu, Eszterházy Torte este realizat din foi fine pe bază de nuci măcinate (alune de pădure sau nuci), făcându-l ușor dens, dar aerat. Straturile de foi sunt alternate cu o cremă de unt fină, aromatizată cu coniac sau lichior (adesea Maraschino sau un alt digestiv ușor).
Partea de sus este acoperită cu fondant alb, ornat cu glazură de ciocolată trasată în celebrul model de pânză de păianjen – un detaliu care îi conferă desertului un aspect aristocratic.
3. Influente culturale și variații regionale
Deși originar din Ungaria, Eszterházy Torte a fost rapid adoptat și adaptat în Austria, Cehia, Slovacia și chiar în Germania. Fiecare regiune și fiecare cofetărie au adăugat mici variații:
-
În Austria, tortul este adesea mai puțin dulce, iar crema poate fi îmbogățită cu vanilie sau lichior de ou.
-
În Ungaria, rețeta clasică preferă alunele de pădure și un coniac fin pentru aromatizare.
-
În Germania, se găsesc variante care folosesc nuci sau migdale și uneori adaugă un strat subțire de gem între foi.
Astăzi, Eszterházy Torte este un desert omniprezent în cafenelele istorice din Viena și Budapesta, dar poate fi întâlnit și în meniurile de sărbătoare ale familiilor din Europa Centrală.
4. Legătura cu stilul cafenelelor vieneze și cultura Imperiului
În secolul XIX, cafenelele erau nu doar locuri de socializare, ci adevărate salonuri culturale, unde politicienii, artiștii și scriitorii se întâlneau pentru a discuta idei și a savura un desert rafinat. Eszterházy Torte se potrivește perfect acestei atmosfere, fiind un desert care cere timp, apreciere și o cafea alături.
În Café Central din Viena sau în Gerbeaud Café din Budapesta, tortul era parte din ritualul zilnic al burgheziei și aristocrației, servit cu o cafea tare și o conversație savuroasă.
5. Rețeta clasică – un răsfăț imperial
Pentru cei care vor să recreeze acasă această bijuterie culinară, iată o variantă clasică:
Ingrediente:
Pentru foi:
-
250 g alune de pădure sau nuci măcinate
-
6 albușuri
-
150 g zahăr
Pentru cremă:
-
6 gălbenușuri
-
150 g zahăr
-
250 g unt moale
-
50 ml coniac sau lichior fin
-
Esență de vanilie (opțional)
Pentru decor:
-
Fondant alb sau zahăr pudră cu puțină apă pentru glazură
-
Ciocolată topită pentru modelul de pânză de păianjen
Mod de preparare:
-
Foile: Bate albușurile cu zahăr până devin ferme, apoi încorporează nucile măcinate. Coace 4-5 foi subțiri într-o tavă rotundă, la 180°C, până devin ușor aurii.
-
Crema: Gălbenușurile se bat cu zahăr pe bain-marie până se îngroașă, apoi se lasă la răcit și se amestecă cu untul și coniacul.
-
Asamblarea: Stratul de foi și crema se alternează, iar tortul se îmbracă într-un strat subțire de glazură albă, decorat cu modelul clasic de ciocolată.
6. Eszterházy Torte – un simbol al rafinamentului european
Acest desert nu este doar o rețetă, ci o călătorie în timp, către o epocă în care mesele erau o artă, iar timpul petrecut într-o cafenea era o formă de cultură. Eszterházy Torte rămâne un simbol al bucătăriei din Europa Centrală, păstrând vie tradiția cofetăriei imperiale.
