Bujorul – Floarea Națională a României

Delicat și puternic în același timp, cu petale ca de mătase și o mireasmă care pare să evoce verile copilăriei, bujorul este mai mult decât o floare. Este o parte din sufletul românesc, o prezență discretă în tradițiile noastre, în poezie, în grădini și pe ii, dar și o comoară botanică cu rădăcini adânci în pământul țării.

Recunoscut oficial în 2022 drept floare națională a României, bujorul nu a avut nevoie de un decret pentru a-și cuceri locul în inimile românilor. Era deja acolo, de secole, ca simbol al frumuseții, vitalității și pasiunii.

O floare cu istorie: de la legendă la realitate

Bujorul (din genul Paeonia) este prezent în flora spontană din România, în special în zonele deluroase și subcarpatice, dar și în grădini și livezi tradiționale.

Bujorul românesc sălbatic (Paeonia peregrina var. romanica) este o specie protejată și endemică, adică nu crește în mod natural nicăieri altundeva în lume. Îl putem găsi în rezervații precum:

• Rezervația de la Zau de Câmpie (Mureș),

• Valea lui David (Iași),

• Plenița (Dolj),

• Troianu (Teleorman).

Bujorul era venerat în vechile culturi orientale ca simbol al imortalității, dar în spațiul românesc a devenit imaginea feminității și a dragostei împlinite sau pierdute – o floare cu valențe emoționale și simbolice multiple.

În folclor, port și poezie

În cântecele populare, fata frumoasă e „cu fața ca bujorul”. În ii, motivele florale sunt adesea bujori stilizați, cusute cu roșu aprins – semn de vitalitate, dar și protecție.
Bujorul apare și în poezie:

„Bujor de munte roșu,
Răsar din dor și plâns…”
(vers popular)

Pentru români, bujorul este floarea dragostei curate, dar și a sângelui vărsat, mai ales în baladele despre eroi. E floarea care crește pe morminte, dar și în cununile miresei.

Varietăți spectaculoase și culori regale

Deși cel mai cunoscut este bujorul roșu intens, simbolul tradițional, bujorul există și în nuanțe de:

• alb perlat,

• roz pudrat,

• bordo,

• chiar galben deschis – în soiuri horticole recente.

Bujorii pot fi simpli, semi-dubli sau dubli, iar înflorirea lor, de regulă în luna mai, este considerată una dintre cele mai spectaculoase etape ale primăverii în grădinile românești.

Bujorul – floarea românilor de pretutindeni

Adoptarea bujorului ca floare națională a fost propusă de Societatea Română de Horticultură și susținută de iubitorii de natură din toată țara. În 2022, Parlamentul României a oficializat această alegere.

Este o recunoaștere simbolică a ceea ce era deja evident: bujorul ne aparține sufletește, ca un fir roșu care leagă tradiția, natura și cultura românească.

Unde poți vedea bujorii în toată splendoarea lor?

Festivaluri dedicate:

• Festivalul Bujorului de la Gura Râului (Sibiu)

• Sărbătoarea Bujorului de Stepă (Plenița, Dolj)

Grădini botanice:

• București, Cluj-Napoca, Iași, Jibou – toate au colecții impresionante de bujori.

Rezervații naturale:

• Zau de Câmpie este un loc unic în Europa, cu mii de bujori sălbatici înflorind simultan, creând o imagine de vis.

Simboluri și semnificații

• Roșul bujorului este asociat cu sângele eroilor și dragostea aprinsă.

• Forma sa rotundă și bogată amintește de prosperitate și plenitudine.

• Este considerat un simbol al protecției și al purificării, fiind folosit în vechime în ritualuri de leac.

Bujorul nu este doar floarea noastră națională – este o parte din ADN-ul nostru cultural. Ne însoțește în cântece, în grădini, în amintiri, în cămăși cusute și în poezie. Este dovada că frumosul simplu, autentic, poate deveni simbol. Iar când înflorește, bujorul nu aduce doar primăvara, ci amintește de cine suntem și ce iubim.

 

Imagine de Katharina N. de la Pixabay