”Autostrăzile” pentru biciclete în Olanda

Într-o lume dominată de trafic, claxoane și aglomerație, există o țară care a decis să meargă… pe două roți. Nu ca alternativă, ci ca mod de viață. În Olanda, bicicleta nu este doar un mijloc de transport. Este un simbol al eficienței, al echilibrului urban și al unei relații sănătoase între om, oraș și mediu. Aici, bicicletele au nu doar piste, ci autostrăzi dedicate – rețele rapide, curate și fluide, gândite pentru cei care pedalează.

🚴‍♀️ Cifre care spun o poveste

• Peste 35.000 de kilometri de piste pentru biciclete traversează Olanda;

• Sunt mai multe biciclete decât locuitori: în Amsterdam, raportul este de peste 1,3 biciclete per persoană;

• Zilnic, olandezii parcurg în medie 15 km pe bicicletă, indiferent de vârstă, sezon sau statut social;

• Există parcări cu mii de locuri doar pentru biciclete – inclusiv parcări subacvatice sau automate, pe mai multe etaje.

Dar poate cel mai impresionant detaliu este acela că infrastructura pentru biciclete a fost planificată ca o rețea separată, paralelă cu drumurile auto. Nu adăugată la final. Nu improvizată. Ci construită strategic.

RijnWaalpad – Autostrada cicliștilor

Una dintre cele mai emblematice rute este RijnWaalpad, o autostradă pentru biciclete de 16 kilometri care leagă orașele Arnhem și Nijmegen. Gândită ca un traseu rapid și lin, are:

• Poduri și tuneluri dedicate exclusiv bicicliștilor;

• Semnalizare luminoasă inteligentă care prioritizează cicliștii;

• Suprafață perfect plană, asfaltată special pentru aderență și confort;

• Iluminare ecologică pe timp de noapte și puncte de încărcare pentru biciclete electrice.

Este un exemplu de mobilitate urbană de tip viitorist, deja funcțională în prezent.

O cultură construită în jurul bicicletei

În Olanda, totul este gândit pentru bicicliști:

• Copiii merg la școală pe bicicletă încă de la 6-7 ani, pe trasee marcate special;

• Angajații primesc deduceri fiscale dacă vin la muncă pe două roți;

• Poliția patrulează… pe bicicletă;

• Unele localități au „rotonde pentru biciclete”, cu sensuri giratorii suspendate sau subterane doar pentru traficul ciclist;

• În unele orașe, prioritatea este inversată: pietonii și bicicliștii au întâietate absolută, iar mașinile sunt „oaspeți”.

De ce funcționează?

Pentru că Olanda:

• a investit constant, timp de decenii, în infrastructură coerentă;

• a legat mobilitatea de sănătate publică, ecologie și urbanism;

• nu a făcut din bicicletă un lux sau o modă, ci o necesitate frumoasă și funcțională;

• a transformat orașele în ecosisteme pentru oameni, nu pentru mașini.

 Ce învață restul lumii?

Olanda a dovedit că infrastructura ciclistă serioasă:

• reduce poluarea;

• îmbunătățește starea de sănătate a populației;

• fluidizează traficul fără a distruge mediul;

• stimulează interacțiunea socială și calitatea vieții urbane.

Nu e doar o chestiune de piste. E o chestiune de viziune.

Photo by J M Fisher on Unsplash

Booking.com